Bad choice, good choice !

Am fost invitat aseara la un spectacol la Teatrul de Revista Constantin Tanase. M-a incantat ideea, mai ales dupa reclama pe care i-a facut-o cel ce m-a invitat. "Scandal in Paradis" se numeste show-ul si-i are ca protagonisti pe consacratii Alexandru Arsinel si Stela Popescu. In afara de cei doi, au mai interpretat cativa tineri dornici de afirmare, insa fara sa impresioneze.
Mi-a inselat asteptarile, venisem chiar cu pofta de ras, desi sunt foarte racit. In timpul piesei, mai puneam mana dreapta la falca si inchideam ochii cat sa nu ma vada amicul. El mai venea din cand in cand langa mine si-si cerea scuze pentru alegerea proasta. L-am intrebat daca el a regizat piesa; mi-a raspuns ca nu. Atunci pentru ce sa-si ceara scuze? Plus ca e cam aceeasi treaba ca la un film, poti sa citesti tu nshpe mii de recenzii negative, pozitive, pana nu l vezi tu cu ochisorii tai nu poti spune daca-i bun sau prost. Unora poate le-a placut baletul care a durat in jur de 20 minute, mie unul mi-au placut doar balerinele. Unii poate au inteles cum mima un tip ca-i creaza pe Adam si Eva, eu m-am prins abia cand a ajuns sa-i sculpteze sanii si sa-i aplice sfarcurile.
Si inca ceva, era un tip care a cantat vreo 2 piese, pe la inceput. Aici inca am o nelamurire; daca momentul lui era unul comic sau chiar danseaza in halul ala.
Alegerea buna a fost cand am hotarat sa mergem dupa Tanase, in Coyote Club. Foarte tare atmosfera. E genul de club-pub-cafe-bar, cu un aer de Cheers, pentru cunoscatori. Primitor, aglomerat dar intim intr-un fel, lumea relaxata si vorbareata.
Eram 8 prieteni veniti croiti sa se faca de ras la Karaoke. Si am reusit. Eu si cu inca un prieten chiar foarte de ras. Eu imi alesesem sa cant singurel, ca tocmai asta e unul din laitmotivele piesei, It's my life- Bon jovi. Cu 3 minute inainte sa-mi vina randul ma anunta domnii ca n-au melodia. Super! La repezeala, o prietena imi propune sa cantam impreuna melodia din Grease, You're the one that I Want. Ok zic, in pana de idei fiind. Proasta alegere. Si mi-am dat seama de asta imediat. Pai melodia e un duet, barbat-femeie, eu stiam linia melodica, insa versurile dupa ureche. Intrebare: De unde sa stiu eu care e partea mea si care a colegei? M-am gandit ca au ei o metoda si rezolva. Intr-adevar, s-au gandit la partea asta, da cred ca prea mult. Ideea era ca partea mea era cu galben iar a fetei cu verde. Buun, ma mai linistisem. Nu pentru mult timp insa pentru ca pe de o parte, A. vine langa noi si incepe sa cante cu mine. Pardon, sa urle langa mine. Canta in urechea mea, nu-n microfon, eu incercam sa pastrez ritmul, deodata ce sa vezi, apar mai multe culori pe monitor, mov, rosu, albastru, cred ca se amestecasera in paleta sau ceva. Buimac total, eu mimam cantatul, A. urla pe langa microfon, M, fata, nu mai avea versuri, concluzie, nu se mai auzea nimic. Doar uh,uh,uhuuul acela ascutit, daca stiti piesa. Ascutit il canta travolta, nu eu ala infundat in nas. La sfarsitul piesei insa toata lumea ne-a aplaudat, de incurajare sau pentru tupeul nesimtit pe care l-am avut sa cantam asa prost.
Oricum, seara a fost foarte reusita, desi n-am rulat la capacitatea mea maxima si astazi sunt mai racit ca ieri. Oamenii cu care am iesit sunt foarte misto, pentru ca stiu, incearca, vor, sa se distreze cu adevarat.
Numai bine!